FAIL (the browser should render some flash content, not this).
FAIL (the browser should render some flash content, not this).
Mail Vl.ro

Mircea cel Batran
Mircea cel Batran, domnitorul care atesteaza Valcea ca primul judet al tarii la 8 ianuarie 1392
Imagini vechi din Ramnicu Valcea
Imagini vechi din Ramnicu Valcea
  • click pe poza pentru a deschide galeria
Imagini vechi din Calimanesti
Imagini vechi din Calimanesti
  • click pe poza pentru a deschide galeria
Imagini vechi din Olanesti
Imagini vechi din Olanesti
  • click pe poza pentru a deschide galeria
Imagini vechi din Ocnele Mari
Imagini vechi din Ocnele Mari
  • click pe poza pentru a deschide galeria
Imagini vechi din Govora
Imagini vechi din Govora
  • click pe poza pentru a deschide galeria
Imagini vechi din Brezoi
Imagini vechi din Brezoi
  • click pe poza pentru a deschide galeria
Imagini vechi din judetul Valcea
Imagini vechi din judetul Valcea
  • click pe poza pentru a deschide galeria

FAIL (the browser should render some flash content, not this).

Motto

"Nu e zidire veche, ruina, movila de pamânt de care sa nu fie legat un cântec, o legenda, un nume de viteaz" . ("România pitoreasca" Calatorind pe malurile Oltului - Alexandru Vlahuta)

Judetul Vâlcea , localizat în sudul României , regiunea geografica Oltenia , se întinde pe o suprafata de 5765 kmp.

Se învecineaza cu: judetele Alba si Sibiu la nord, judetul Arges la est, judetul Olt la sud si sud-est, judetul Dolj la sud-est, judetul Gorj la vest si judetul Hunedoara la nord-vest.

In sudul judetului la Bugiulesti comuna Tetoiu s-au gasit cele mai vechi urme de hominizi din Europa , apreciate a fi cu circa 2000000 ani î.Hr.

De asemeni sapaturile arheologice de la Bârsesti si Govora-sat , din comuna, Mihaesti , Cazanesti, Valea Raii din municipiul Râmnicu Vâlcea , Orlesti au scos la iveala marturii a locuirii arealului judetului înca din perioada neolitica . Urmeaza apoi atestarea epocii de bronz prin sapaturile de la Boisoara , Buleta, Bârsesti si Govora-sat din comuna Mihaesti , orasul Ocnele Mari, Goranu si Râureni din municipiul Râmnicu Vâlcea, Scundu , Stefanesti . Iar epoca de fier este semnalata prin aceleasi sapaturi la Cazanesti, Costesti, Ocnele Mari, Bârsesti, Valea lui Stan ( Brezoi ). Anul 87 î.Hr. este anul când armatele romane trimise sa cucereasca Dacia sufera o înfrângere amara, conducatorul lor Cornelius Fuscus fiind ucis în lupta. Aceasta lupta se da pe teritoriul judetului undeva în Lovistea.

Meleagurile vâlcene poseda numeroase vestigii istorice care atesta continuitatea poporului român. Marturie stau cetatile dacice de la Buridava - Ocnele-Mari , Rusidava - Dragasani , castrul roman de la Bivolari Arutela - Calimanesti si altele. Aici,pe teritoriul judetului între 9 - 12 noiembrie 1330 la Posada , localizata în Tara Lovistei la Perisani , ostenii lui Basarab I obtin o mare victorie împotriva lui Carol Robert de Anjou regele Ungariei , victorie ce semneaza nasterea Tarii Românesti , prin câstigarea independentei acestui vechi tinut fata de o putere straina.

Vâlcea este atestat documentar ca judet la 8 ianuarie 1392 printr -un act emis de Mircea cel Batrân , fiind primul judet atestat documentar din România.
Radu cel Mare la 1504 înfiinteaza la Râmnicu Vâlcea oras domnesc , Episcopia Râmnicului - Noul Severin , fapt remarcat si de Paul de Alep care noteaza ca în pereglinarile sale gaseste aici o "resedinta episcopala" . Vechi documente istorice, aflate în custodia arhivei Academiei Române si specificatiilor din Condica Episcopiei Râmnicului, Mihai Viteazul , domnul primei uniri a românilor din toate provinciile, s-a nascut la Dragoesti . Iar la Proieni pe Valea Oltului,îsi serbeaza nunta cu doamna Stanca într-o veche biserica ortodoxa.

O serie de manastiri si asezari monahale amintesc de Mircea cel Batrân ( Manastirea Cozia ), Constantin Brâncoveanu , domnul erudit care împreuna cu Antim Ivireanul vor înfiinta la 1705 prima tipografie în limba româna ( Manastirea Hurezu ), Radu cel Mare si Matei Basarab ( Manastirea Govora ). De asemeni biserica "Buna Vestire" din municipiul Râmnicu Vâlcea , din fosta cetate a lui Mircea cel Batrân, este ctitorita de domnitorul Mircea Ciobanul ( 1545 - 1552 , 1553 - 1554 , 1558 - 1559 ).

Unice în întregul pesaj al arhitecturii medivale românesti sunt cele doua cule (case boieresti), prima construita la 1516 de Nan Paharnicul si a doua la 1812 de Gheorghe Maldarescu, în comuna Maldaresti . Astazi fac parte din Muzeul de arta medievala Maldaresti .
Pe Valea Topologului la 1828 Iancu Balcescu , fratele revolutionarului pasoptist Nicolae Balcescu , ridica conacul care dainuie peste veacuri, azi fiind "Muzeul Nicolae Balcescu" , cu o arhitectonica deosebita.

Între anii 1717 - 1722 se construieste sectorul de drum pe Valea Oltului dintre Cozia si Câineni , cunoscut ca "Via Carolina" sub conducerea inginerului austriac Frantz Schwantz .Pe meleagurile vâlcene vatra cu bogate traditii istorice si culturale, documentele atesta existenta scolilor înca din secolele XIV - XV .
La Manastirea Cozia functiona înca din anul 1415 o scoala manastireasca , atestata documentar la 28 martie 1415 . Atestarea ei se face si prin hristoavele domnesti din 18 martie 1419 , 16 iulie 1436 , 17 aprilie 1448 . Primul dascal a fost parintele Sofronie staretul manastirii. Logofatul Filos , logofat a lui Mircea cel Batrân, compune versuri si imnuri religioase desfasurând aici la Cozia o activitate prodigioasa. Demn de remarcat este ca logofatul Filos este considerat primul poet român . La 1649 Mardarie Cozianul pentru interesul scolii alcatuieste "Lexiconul slavo-românesc" . Despre functionarea scolii pomeneste la 12 mai 1772 Arhimandritul Ghenadie care a venit la Cozia " din mica copilarie, unde am învatat si carte ". Nu departe de manastirea Cozia la Jiblea (azi cartier al orasului Calimanesti ) este semnalata în secolul al XVIII-lea o scoala sateasca condusa de Barbu , fost elev al Coziei.

De existenta scolii de la Manastirea Govora marturii documentare sunt din timpul lui Radu cel Mare , datate 3 mai 1502 . La 9 august 1636 , Teofan al Ierusalimului mentiona ca la Govora functioneaza o scoala pentru deprinderea mestesugului tipografic . Este de mentionat activitatea carturarului Melinte Macedoneanul cu bogate cunostinte "de elineste si slavoneste" care în timpul lui Matei Basarab pune bazele unei tipografii. O însemnare pe un manuscris din secolul al XVII-lea de catre Constantin Gramatic (din satul Corbeasa), spune "Sa se stie ca am sezut la Manastirea Bistrita ca sa-nvatam carte" , atesteaza ca la acest asezamânt monahal functiona o scoala.

Aici carturari vestiti ca Mihail Moxa , Teofil - viitor episcop de Vâlcea, Stefan -viitor mitropolit al Tarii Românesti, Ioachim Barbatescu au transcris au redactat numeroase hristoave si carti. La Bistrita marele istoric al neamului Nicolae Iorga mentioneaza ca Neagoe Basarab domn al Tarii Românesti "în tineretea lui capata cunostinte de limba si literatura" . Prin judetul Vâlcea la 2 martie 1821 trece în drumul sau catre Bucuresti cu armata sa de panduri Tudor Vladimirescu . A poposit pe pridvorul scolii satesti din Benesti pe Oltet înfiintata la 1750 de dascalul grec Hristodor . Aceasta scoala la 1838 se va transforma în scoala preparanda , adica scoala care pregatea învatatori rurali pentru satele plasei Oltetu . Tot din Benestii pe Oltet fiind carturarul Petrache Poenaru obtine la Paris în anul 1827 brevetul de inventator a ceace se numeste "condei portaret fara sfârsit" ( stiloul de azi). Dar, el carturarul, omul de taina al marelui revolutionar Tudor Vladimirescu se remarca prin faptul ca este creatorul steagului national românesc , steag purtat pentru prima oara de pandurii acestuia. Este de asemeni cel care editeaza primul ziar românesc "Foaie de propaganda" ziarul armatei de panduri a lui Tudor Vladimirescu, organizatotul învatamântului national românesc , fondatorul colegiilor nationale din Bucuresti si Craiova , este membru al Academiei Române din anul 1870 . Trecerea primului domnitor al Tarii Românesti si al Moldovei unite la 24 ianuarie 1859 , Ioan Cuza Voda , este marcata de o fântâna în stânca masivului Capatânii , lânga Pârâul Postei , la circa 2 km nord de manastirea Cozia.
Pe la manastirea Cozia trece în drumul sau spre Bucuresti dinspre Ardeal poetul nostru national Mihai Eminescu . Revoltat de faptul ca autoritatile transformase ctitoria marelui voievod în închisoare scrie în ziarul "Timpul" din 12 septembrie 1882  : "Cozia,unde e înmormântat Mircea I , cel mai mare domn al Tarii Românesti, acela sub care tara cuprindea amândoua malurile Dunarii pâna-n mare, Cozia , unde e îmormântata familia lui Mihai Voda Viteazul , un monument istoric aproape egal în vechime cu tara, ce-a devenit ? Puscarie ?" "...cu un cal cu aproape patru picioare, cari desi avea în aparenta patru picioare întregi bietul cal, în realitate cu unul se servea de mare nevoie" îl gasim în cabrioleta proprie strabatând judetul pe marele dramaturg Ion Luca Caragiale , revizor scolar pe la 1882 .
Iata ce spunea Alexandru Vlahuta la început de secol XX trecând prin judetul Vâlcea : " Vâlcea e o livada încântatoare, cu vai strabatute de ape limpezi, cu pajisti înflorite pe sub poalele codrilor, cu sate vesele, pe marginea râurilor, cu drumuri albe si netede..."



Copyright © 2009 Vl.Ro
Acasa   |   Istoric   |  Invatamant   |   Massmedia   |   Institutii   |   Imagini   |   Contact